miercuri, 5 martie 2008

duminică, 2 martie 2008

Primavara...o minune!




De cand sunt mica si am amintiri mereu m-am intrebat ce este primavara. Parintii mei au fost foarte amuzati cand le-am cerut lamuriri. Si totusi mi-au raspuns simplu: un anotimp.
Dar notiunea de ,,anotimp'' nu am inteles-o pe moment. I-am patruns intelesul doar in timp, pe masura ce ea aparea la sfarstiul perioadei in care frigul si inghetul domina pamantul.
Primavara, as numi-o eu, este insusi mama natura. Este insusi puterea mamei natura. Nemarginita puterea de a-si reveni dupa aproape 3 luni de ger, zapada si inghet. Puterea de a imboldi fiintele vii sa revina la viata, sa-si recladeasca adapostul, sa iasa si sa-si caute de mancare.
Toata lumea se intoarce la viata, si viata isi reia cursul ei normal, cu toate problemele dar si recompensele ei.
Acum cand am crescut si stiu ce inseamna un anotimp, am ramas totusi cu acea parere de cand eram mica. Prefer sa nu explic ce este acela un anotimp dar sa-l simt, sa-l admir si sa-l respect. Pentru ca tot ce ne inconjoara merita un adanc respect si o admiratie profunda. Eu o simt, dar of! ce pacat ca nu toti imi impartasesc sentimentele.
Cum de poti ramane nemiscat la vedearea acestui spectacol incredibil in care totul inverzeste, in care pasarile incep iar sa cante vesele, in care te trezesti mangaiat de o raza zglobie de soare, in care pur si simplu tot ce te inconjoara iti insufla VIATA?
Pentru mine primavara este anotimpul cel mai miraculos. Cel care imi aduce cele mai mari bucurii si satisfactii.